Începuturi

    Toți luăm în anumite momente ale vieții hotărâri importante, despre care știm că ne vor influența existența în mod pozitiv sau negativ, ne asumăm riscuri în speranța că ne va fi mai bine nouă și celor apropiați și în felul acesta (fiindu-ne mai bine nouă) vom fi mai folositori decât înainte și altora.
    Deciziile pe care le luăm în sfera profesională cântăresc, cred eu, foarte mult și e firesc să fie așa din moment ce, după cum îmi spunea cineva „cea mai mare parte a timpului o petrecem la job”. Poate tocmai de aceea problema locului de muncă m-a frământat destul de tare în ultimii ani, întrebându-mă mereu cum să găsesc acel ceva care să mă stimuleze și să mă motiveze să dau tot ce am mai bun din punct de vedere profesional, având astfel conștiința lucrului bine făcut și a faptului că am fost folositor celor cu care am lucrat.

    Inițiativa de a lucra pe cont propriu (predând limba engleză adulților) și crearea acestui site au fost în mare măsură rodul unor astfel de frământări. Ideea mi-a fost sugerată în vara târzie a lui 2012 de către soția mea, însă am privit-o cu scepticism, fără dorința de a-mi asuma vreun risc. La vremea respectivă eram încadrat în învățământul de stat preuniversitar de trei ani și funcționam ca profesor de limba engleză la Școala Livada, comuna Iclod, județul Cluj. Anterior colaborasem cu două școli de limbi străine din oraș (Cluj) pe o perioadă de trei, respectiv doi ani. Am intrat în cel de-al patrulea an de predare pe care l-am și finalizat în vara lui 2013, însă în timpul acestui ultim an școlar s-a întâmplat că mai multe persoane (colegi de la alte școli sau oameni cu care am colaborat profesional) mi-au sugerat același lucru, i.e. să lucrez pe cont propriu, dând ore de engleză adulților. Pe măsură ce reflectam, ideea mi se părea tot mai tentantă, astfel că, în cele din urmă m-am hotărât să-mi asum riscurile unui atare demers. În fond, ce mă împiedica să încerc? Frica, desigur, dar și realitatea că de mine depinde și viața altora (a soției și a copiilor). Lucrurile trebuiau bine gândite. Până la urmă însă, decizia nu putea fi mult amânată, iar amintirea orelor particulare, cu atâtea împliniri și satisfacții, mă chinuia în permanență. Voiam să-mi câștig existența muncind cu bucurie și pasiune, să văd că sunt util celorlalți. Munca în învățământ își are aspectele ei frumoase, însă nu m-aș putea lăuda că aș fi simțit în mare măsură acolo unde eram aceste lucruri de care aveam nevoie.

    În clipa în care am intrat în concediu fără salar (la 1 septembrie 2013), m-a încercat nostalgia locurilor unde îmi desfășurasem activitatea, a relațiilor cu elevii, cu unii dintre colegi. În același timp, eram animat (și sunt în continuare) de dorința de a reuși în ceea ce mi-am propus, chiar dacă orice început este greu.

    Blogul atașat site-ului face parte din acest început. Doresc să public aici articole despre ceea ce-mi propun să fac, filosofia care stă în spatele muncii de predare, resursele utile pe care le cunosc și le pot pune la dispoziția celor interesați. Deși orientat profesional, blogul va avea prin natura lui un accent personal, oglindind astfel principii de viață, experiențe personale, interese sau hobby-uri ale autorului. Voi încerca în paginile acestuia să țin mereu legătura cu clienții mei reali sau potențiali, cu aceia care își vor face timp să viziteze acest site din motive de natură lingvistică sau pură curiozitate, cu toți aceia care, într-o măsură mai mică sau mai mare doresc (sau vor dori) să învețe engleza cu drag.

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *