Învață să vorbești engleza ascultând-o: cum ne putem îmbunătăți competențele comunicative prin listening (2)

       Pentru cei interesați de învățarea limbii engleze, revin aici  cu partea a doua a articolului pe care l-am postat parțial săptămâna trecută.

   Spre deosebire de citire (reading), prin ascultare (listening) ne însușim și pronunția (care în limba engleză reprezintă o problemă, aceasta nefiind o limbă fonetică), accentul în cuvânt și în propoziție, ritmul natural al frazei și intonația, care, toate diferă de cele ale limbii române.

      ‘Bine, bine’, veți zice poate. ‘Am înțeles ideea. Dar ce să ascultăm?’ În primul rând aș dori să subliniez faptul că, în cadrul orelor de curs pe care le faceți, fie la o școală [de limbi străine], fie în particular cu un profesor, ascultarea trebuie să-și găsească locul ei firesc. Din fericire, manualele publicate în ultima vreme beneficiază toate de suport audio, i.e. setul conține, pe lângă manualul propriu-zis folosit la clasă și caietul cu exerciții și CD-urile audio cu înregistrările folosite în activitățile de listening. Avantajul constă în aceea că textele de pe CD sunt ‘croite’ pentru nivelul la care se află cursantul. Nu ne vom limita însă la CD-urile audio ale suportului de curs, ci ne vom folosi de toate mijloacele pe care tehnologia ni le-a pus la dispoziție pentru a asculta limba vorbită. În ceea ce privește limba engleză, posibilitățile sunt mai mari poate decât pentru orice altă limbă.

       Vizionarea de filme artistice poate fi de mare folos, însă cu condiția ca acest lucru să se petreacă fără subtitrare (sau cel mult cu subtitrare în limba engleză). Filmele prezintă avantajul că îl familiarizează pe cel ce învață cu limba vorbită și de obicei în registrul informal. Va trebui să fim însă destul de selectivi în privința conținutului acestora, de multe ori de o calitate îndoielnică.

        La un cu totul alt nivel se situează documentarele, care conțin de obicei un limbaj mai elevat, complex. Pentru acestea însă, avem nevoie de cunoștințe mai ample. Se vor folosi cu adevărat de ele cei care se situează la nivelul B sau mai sus.

        Având în vedere că cei mai mulți dintre noi au acces la internet, mă voi referi în cele ce urmează
la câteva din nenumăratele resurse pe care le găsim aici. Una dintre acestea o reprezintă posturile de radio (sau canalele de radio și televiziune), pe care le putem asculta atât în direct, cât și accesând arhivele acestora care conțin multe podcast-uri ce tratează subiecte diverse, așa încât avem de unde alege. Recomand cu căldură celor de la nivelul B1 încolo postul BBC. Îl găsiți la adresa www.bbc.co.uk. În cadrul acestuia sugerez accesarea  Radio 4 la adresa www.bbc.co.uk/radio4. Aici veți găsi foarte multe programe înregistrate, cu subiecte din domeniile socio-uman, economic, medical, religios etc.

      Tot pe internet puteți folosi site-ul Youtube pentru a viziona (sau asculta) filme, documentare, clip-uri cu tematici diverse. Cred că mulți dintre dumneavoastră îl cunoașteți deja.

    Pentru cei interesați de Business English recomand materialele audio de la                                                         www.businessenglishpod.com/
business-english-podcast-lessons/ sau de pe site-ul
www.businessenglishonline.net/resources/podcasts/.

      Foarte utile sunt și resursele puse la dispoziție online de către British Council. Cei care se situează la nivelul elementary (A1 și A2) vor găsi o serie de podcast-uri la adresa
www.learnenglish.britishcouncil.org/en/elementary-podcasts. Podcast-uri cu subiecte diverse (professional podcasts) veți afla și accesând
http://www.britishcouncil.org/professionals-podcast-english-listening-downloads-archive.htm
       
        Cu speranța
că cele scrise mai sus se vor dovedi utile celor interesați să-și îmbunătățească abilitățile de ascultare și citire în limba engleză, închei cu un sfat. Atunci când ascultați un material (oricare ar fi acesta), să fiți cu mintea întru totul acolo. Suntem adesea tentați (poate și din lipsă de timp) să lăsăm radioul, CD playerul sau computerul să meargă, în timp ce desfășurăm o altă activitate. Din experiență personală pot spune că beneficiile sunt minime. Este mai bine să ne fixăm o țintă mai mică, să ne propunem mai puțin și să-l realizăm. Cred că 15-20 minute de listening în mod regulat, în care suntem pe deplin acolo, sunt mai folositoare decât o oră sau două din când în când, în timp ce suntem la curățenie, gătim sau facem orice altceva.

        Mult succes!


       


       




       












             



       

Învață să vorbești engleza ascultând-o: cum ne putem îmbunătăți competențele comunicative prin listening (1)

    În postarea anterioară am scris despre importanța ascultării pentru cei care învață limba engleză în cadrul și în afara orelor de curs și am subliniat legătura strânsă dintre ascultare și vorbire, arătând faptul că dobândirea competențelor de ordin comunicativ depinde în mare măsură de gradul de expunere al vorbitorului la limba pe care acesta o învață.

        În cele ce urmează aș dori să mă refer pe scurt la alte două aspecte: cum se realizează concret acest lucru și ce să ascultăm pentru a progresa în plan lingvistic.


        Ca profesori de limbi străine auzim adeseori elevi sau cursanți care spun: ‘Nu știu foarte multă gramatică, am învățat mai mult după ureche, vorbesc după cum mi se pare că sună bine.’ Am putea spune despre aceste persoane că și-au dezvoltat acea abilitate de a simți limba, fără să fi trecut printr-un studiu sistematic al acesteia. De aceea ele pot comunica oral cu relativă ușurință. Uneori, unii dintre acești ‘învățăcei’ folosesc oarecum depreciativ acel după ureche, chiar și atunci când sunt conștienți de ceea ce au dobândit. Dar, cum au ajuns ei oare să poată comunica cu succes (și uneori chiar fluent!)? Ați ghicit. răspunsul meu este: în primul rând ascultând cu regularitate limba vorbită.


        Mecanismul prin care se întâmplă această trecere de la receptiv (ascultare) la productiv (vorbire) este unul simplu. Când ascultăm un material audio sau vizionăm un film într-o limbă străină (fără subtitrare!!!), auzim elemente de vocabular combinate, structuri gramaticale, secvențe de limbă (chunks of language) într-un anumit context. Factorul contextual este de importanță covârșitoare. Degeaba vom izola cuvinte sau structuri gramaticale și le vom nota într-un caiet sau carnețel ca mai apoi să le ‘buchisim’. Degeaba vom face exerciții gramaticale ‘cu grămada’. Beneficiile vor fi limitate. Într-adevăr, putem învăța foarte multe cuvinte, dar, ce folos dacă nu vom ști cum să le combinăm? Vom traduce din limba maternă, producând enunțuri care în limba țintă (limba pe care dorim să o învățăm) nu sunt valide. Cine validează sau invalidează o combinație de cuvinte, o expresie dintr-o limbă anume? Evident, comunitatea vorbitorilor nativi. În cele ce urmează, voi da un exemplu banal pentru a ilustra ceea ce tocmai am spus.


        Să zicem că ne-am obișnuit să notăm cuvintele noi într-un vocabular. La un moment dat, vrem să exprimăm un enunț de felul: De obicei fac duș dimineața. Căutând în carnețelul nostru, vom găsi probabil cuvântul  make, cu traducerea alăturată a face și cuvântul shower, care înseamnă duș. Vom lua cele două cuvinte, le vom combina, și vom formula enunțul în limba engleză: I usually make a shower in the morning, obținând astfel o combinație de cuvinte nevalidă în această limbă. Ea va fi invalidată de vorbitorul nativ care va spune: I usually have/take a shower in the morning. Cu alte cuvinte, verbul a face se poate combina cu substantivul duș în limba română, rezultând expresia a face duș, dar în limba engleză substantivul shower  se va combina fie cu have, fie cu take pentru a obține o expresie similară. Se pot da sute de astfel de exemple. intenționez să revin la acest subiect pe larg într-o altă postare. Ceea ce încerc să argumentez aici este faptul că, dacă am fi avut exercițiul regulat al citirii, dar mai ales al ascultării, nu am fi produs această combinație eronată (sau șansele s-o fi produs ar fi fost mult mai mici). Aceasta pentru că, undeva în mintea noastră, ar fi fost stocată și expresia have/take a shower alături de alte informații. Căci, așa se întâmplă atunci când auzim în mod repetat o structură gramaticală sau lexicală. Creierul nostru o stochează undeva, ca mai apoi, după o perioadă mai lungă sau scurtă de timp, să ne pomenim că o producem noi înșine și, mai mult decât atât, o facem și corect. De ce? Pentru că am învățat-o contextual, prin repetare, auzind-o la vorbitorii nativi. Este un fenomen asemănător celui prin care sistemul de operare al unui computer salvează un fișier într-un anumit folder pe hard disk.


        De cele mai multe ori această stocare se întâmplă inconștient, motiv pentru care nici n-am ști să spunem adesea de unde ne-a venit o anumită expresie sau structură gramaticală. Fenomenul se petrece și în urma exercițiului regulat al citirii, însă, după părerea mea, într-o măsură mai mică.

    (va urma)